Apus de luna, pe tzeava stau intins,

Cu Creanga pe-alta tzeava, ma simt asa destins…

Cu floarea-n par aprinsa, se uita inspre stele,

Scriind cu spor ce-avea sa se numeasca

“Povestea P*lii”,

Mele. (ca sa rimeze)

O caut din priviri si-o vad plutind pe lac, e goala,

Monoton, incet, un gand mi se scoala,

Sa iau tzeava din apa, sa o dau lui Creanga,

Inspiratie si caldura sa ii aduca chiar si-n iarna.

O, tzevi frumoase!

Vreme trece, vreme vine,

Toate-s vechi dar noua toate…

Nu e rau, e totul bine!

“A fost odata ca-n povesti,

A fost ca niciodata,

Din rude mari imparatesti,

O prea frumoasa

Tzeava.

Si era una la parinti,

Si mandra printre tzeve,

Cum e Fecioara intre sfinti

Si Luna intre stele”

Asa ca ma indragosti,

de prea-frumoasa tzeava,

De stau acum intins pe ea,

Gandind cum sa ma vaza…

“O, ramai, ramai sub mine,
Te iubesc atat de mult!
Ale tale doruri toate
Numai eu stiu sa le-ascult;

In al umbrei intuneric
Te asaman unui print,
Stau intins acum, pe coate,

Simt o tzeava intre dinti!”

Si-mi aduc aminte de stramosii nostri,

Cu tzevi patria`parau,

Mircea Voda si Corvine,

Cu tzevi lupta atacau!

“Tu esti Mircea?

Da-mparate!

Am venit sa mi te-nchini,

De nu schimb a ta tzeava, intr-o ramura de spini!

Orice gand ai imparate, si oricum vei fi sosit,

Cat suntem inca pe pace, eu iti zic, “bine-ai venit”

Despre parte tzevuirii, insa, Doamne, sa ne ierti,

Dar acu` vei vrea cu oaste si cu tzevi ca sa ne certi?”

Adanc se lasa inserarea

Stau tot cu Creanga pe o tzeava,

Poeti si scriitori romani

Aici compun si vor compune-

Operi de seama.

Co-autor – Mareatza Tzeava.

Multumiri speciale lui Eminescu.